turație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tur + sufixul -ație (după rotație).

Pronunție

  • AFI: /tu'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
turație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ turație turații
Articulat turația turațiile
Genitiv-Dativ turației turațiilor
Vocativ turație turațiilor
  1. mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax; rotație.
  2. număr de rotații efectuate de un corp rotitor într-o unitate de timp.


Traduceri

Referințe