turtă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină *turta (= torta panispâine rotundă„). Confer franceză tourte.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
turtă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ turtă turte
Articulat turta turtele
Dativ-Genitiv turtei turtelor
Vocativ turtă turtelor
  1. pâine rotundă și turtită, făcută din mălai sau din aluat nedospit.
  2. nume generic pentru diferite prăjituri.
  3. produs care rămâne după ce s-a stors mierea din fagure, uleiul din semințele de floarea-soarelui etc. și care se presează într-o formă de obicei turtită și rotundă.
  4. plantă erbacee cu tulpina foarte scurtă, cu frunzele adânc crestate și spinoase și cu flori mari, alburii (Carlina acaulis).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A face (pe cineva) turtă = a bate foarte tare (pe cineva)
  • (adverbial) A fi (sau a se îmbăta) turtă = a se îmbăta foarte tare
  • A rupe (sau a frânge cuiva) turta = a sărbători, cu un anumit ritual, împlinirea unui an de la nașterea unui copil


Traduceri

Referințe