turtire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turti.

Pronunție

  • AFI: /tur'ti.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
turtire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ turtire turtiri
Articulat turtirea turtirile
Genitiv-Dativ turtirii turtirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a turti și rezultatul ei.


Traduceri