ușura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ușor.

Pronunție

  • AFI: /u.ʃu'ra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) ușura
Infinitiv a (se) ușura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) ușurez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) ușureze
Participiu ușurat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a reduce sau a scădea din greutate.
  2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (-și) alina, a (-și) potoli o suferință fizică sau morală.
  3. (v.tranz. și refl.) a (se) destăinui pentru a-și alina o durere sufletească.
  4. (v.refl.) (despre boli) a ceda, a slăbi, a se ameliora.
  5. (v.tranz.) a înlesni, a facilita.
  6. (v.tranz. și refl.) a (se) elibera, a scoate sau a ieși de sub apăsarea unui lucru greu; a (se) despovăra.
  7. (v.tranz.) (fig.) a scuti; a salva.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (fam.) A (se) ușura de bani = a face să cheltuiască sau a cheltui o mare sumă de bani sau toți banii


Traduceri

Referințe