ușurare
De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din ușura.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
ușurare |
| f. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
ușurare |
ușurări |
| Articulat |
ușurarea |
ușurările |
| Dativ-Genitiv |
ușurării |
ușurărilor |
| Vocativ |
' |
' |
- acțiunea de a ușura și rezultatul ei.
Traduceri