umbrar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din umbră + sufixul -ar.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
umbrar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ umbrar umbrare
Articulat umbrarul umbrarele
Genitiv-Dativ umbrarului umbrarelor
Vocativ umbrarule umbrarelor
  1. adăpost împotriva arșiței soarelui oferit într-un loc deschis de crengile și de frunzele unui arbore sau ale mai multor arbori; (p.gener.) orice adăpost (special amenajat) împotriva arșiței.


Traduceri

Anagrame

Referințe