ungur
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din slavă ongrinu.
Pronunție
- AFI: /'un.gur/
Substantiv
| Declinarea substantivului ungur |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ungur | unguri |
| Articulat | ungurul | ungurii |
| Dativ-Genitiv | ungurului | ungurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- persoană care face parte din populația de bază a ungariei sau este originară din ungaria; maghiar.
Traduceri
Traduceri