unionism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză unionisme.

Pronunție

  • AFI: /u.ni.o'nism/


Substantiv


Declinarea substantivului
unionism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ unionism invariabil
Articulat unionismul invariabil
Genitiv-Dativ unionismului invariabil
Vocativ unionismule invariabil
  1. tendința de a se uni, de a se grupa într-o uniune; curent, concepție având la bază această tendință.


Traduceri

Referințe