unir

catalană

(Català)

Etimologie

Din lat. ūnīre < ūniō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

1. a uni, a îmbina
2. a combina

Sinonime

• 1: ajuntar, associar, reunir

Cuvinte derivate

• unir-se

---

franceză

(Français)

Etimologie

Din lat. unire.

Pronunție

• AFI: /y.niʁ/

Verb

1. a uni, a îmbina
2. a combina

Antonime

• séparer

Cuvinte derivate

• uni
• union
• unique

Cuvinte compuse

• trait d'union

---

galiciană

(Galego)

Etimologie

Din lat. ūnīre < ūniō.

Pronunție

• AFI: /u'niɾ/

Verb

1. a uni, a îmbina

---

portugheză

(Português)

Etimologie

Din lat. ūnīre < ūniō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

1. a uni, a îmbina
2. a căsători

Sinonime

• 1: juntar
• 2: casar

Antonime

• 1: desunir

Cuvinte derivate

• unir-se

Expresii

• o que Deus uniu, o homem não separa

---

spaniolă

(Español)

Etimologie

Din lat. ūnīre < ūniō.

Pronunție

• AFI: /uˈniɾ/

Verb

1. a uni, a îmbina
2. a fuziona, a amalgama

Sinonime

• 1-2: amalgamar, aunar, fundir, unificar, uñir

Cuvinte derivate

• unible
• unido
• unión
• unirse
• unitario
• unitivo

Locuțiuni

• unir cabos