urlui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din maghiară örölni.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
urlui
Infinitiv a urlui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
urluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să urluiască
Participiu urluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a măcina mare unele boabe de cereale pentru a face urluială.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe