uro

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : uro-, -uro

bască

(euskara)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

uro

  1. bour (mamifer)





esperanto

(Esperanto)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

uro

  1. bour (mamifer)





galiciană

(galego)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

uro

  1. bour (mamifer)





interlingua

(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

uro

  1. bour (mamifer)





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină urus.

Pronunție


Substantiv

uro m., uri pl.

  1. bour

Vezi și

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Probabil din forma mai veche *uso. Înrudit cu greacă antică εὔω (euo) și αὔω (auo).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

ūrō (infinitivul prezent ūrere, perfectul activ ussī, supinul ustum)

  1. a arde, a incendia, a consuma

Cuvinte apropiate

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

uro

  1. bour (mamifer)





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină urus.

Pronunție


Substantiv

uro m., uros pl.

  1. bour

Vezi și

Referințe