vânat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a vâna.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
vânat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vânat vânaturi
Articulat vânatul vânaturile
Genitiv-Dativ vânatului vânaturilor
Vocativ vânatule vânaturilor
  1. vânătoare.
  2. ceea ce vânează cineva; (p.restr.) carnea unui animal vânat.


Traduceri

Anagrame

Referințe