vacă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : vaca, vacã
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
vacă
O vacă
Femela taurului se numește vacă

română

Etimologie

Din latină vacca < proto-indo-europeană *wokeh₂-.

Înrudit cu aragoneză baca, aromână vacã, asturiană vaca, catalană vaca, dalmată baca, franceză vache, friulană vacje, galiciană vaca, istro-română våcĕ, italiană vacca, ladină vacia, occitană vaca, portugheză vaca, retoromană vatga, sardă bacca, siciliană vacca, spaniolă vaca, venețiană vaca și valonă vatche.

Pronunție

  • AFI: /'va.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vacă vaci
Articulat vaca vacile
Dativ-Genitiv vacii vacilor
Vocativ vacă, vaco vacilor
  1. (zool.) (Bovidae) animal domestic din specia bovinelor, femela taurului; (p.restr.) carnea acestui animal, folosită ca aliment; (p.gener.) carne de bovine.
  2. (fig., depr.) epitet injurios dat unei femei (grase și leneșe sau proaste).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • (peior.) A fi (sau veni, pica) de la coada vacii = a) de la țară, din mediul rural; b) de condiție socială modestă
  • S-a dus bou și s-a întors vacă = ironic; despre un om care a plecat să se instruiască sau să se lămurească intr-o problemă, care s-a întors mai puțin instruit decât plecase
  • Vacă (bună) de muls = persoană/situație de care cineva abuzează, pentru a trage foloase materiale

Vezi și


Traduceri

Referințe