vaccin

română

Etimologie

Din franceză vaccin < latină vaccinus. Confer italiană vaccino.

Pronunție

• AFI: /vak'ʧin/

Substantiv

Declinarea substantivului vaccin
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vaccin	vaccinuri
Articulat	vaccinul	vaccinurile
Genitiv-Dativ	vaccinului	vaccinurilor
Vocativ	vaccinule	vaccinurilor

1. produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreții microbiene, care se administrează prin injecții sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor infecțioase) sau curativ.
2. administrare a unui vaccin; vaccinare.
3. (concr.) urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin.

Cuvinte derivate

• trivaccin

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online