valet

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză valet.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
valet
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ valet valeți
Articulat valetul valeții
Dativ-Genitiv valetului valeților
Vocativ valetule valeților
  1. servitor la casele boierești (aflat în serviciul personal al stăpânului); fecior, lacheu.
  2. fiecare dintre cele patru cărți de joc, reprezentând figura unui cavaler; fante.


Traduceri

Referințe