valora

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din valoare.

Pronunție

  • AFI: /va.lo'ra/


Verb


Conjugarea verbului
valora
Infinitiv a valora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
valorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să valoreze
Participiu valorat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a avea sau a reprezenta o anumită valoare; a prețui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe