vandalism
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză vandalisme.
Pronunție
- AFI: /van.da'lism/
Substantiv
| Declinarea substantivului vandalism |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vandalism | vandalisme |
| Articulat | vandalismul | vandalismele |
| Dativ-Genitiv | vandalismului | vandalismelor |
| Vocativ | ' | ' |
- faptă de vandal; distrugere a bunurilor și a valorilor culturale ale unui popor.
- comportare de vandal; barbarie.
Traduceri
Traduceri
