vară

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Vezi şi : vara, văra, vârî

Wikipedia are un articol despre
vară

Vară

română

Etimologie

Din lat. vera (= ver "primăvară").

Pronunţie

• AFI: /ˈva.rə/

Substantiv

1. anotimpul care urmează după primăvară şi precedă toamna, cuprinzând intervalul dintre solstiţiul de la 21 iunie şi echinocţiul de la 23 septembrie.

Antonime

• iarnă

Cuvinte derivate

• văra

Cuvinte compuse

• pierde-vară

Locuţiuni

• (loc.adj.) De vară = a) necesar în timpul verii; care se poartă în timpul verii; care se practică vara; b) (despre fructe, plante etc.) care se coace, rodeşte vara; văratic.
• (loc.adv.) De cu vară = din timpul verii.
• (loc.adv.) La vară = în vara viitoare, în vara care urmează.
• Astă-vară = în vara care a trecut.
• (În) vara asta = în vara în care ne aflăm.
• (pop.) An-vară = în vara anului precedent.
• Peste vară = în timpul verii.
• (adverbial; în forma vara) în cursul anotimpului mai sus definit; în fiecare an, în cursul acestui anotimp.

Traduceri

Regina Victoria şi vara sa

Etimologie

Din lat. (consobrina) vera.

Pronunţie

• AFI: /ˈva.rə/

Substantiv

1. fiica mătuşii şi unchiului unei persoane în raport cu acea persoană.

   Sunt vere primare.

Sinonime

• verişoară, (reg.) văruşană, vericea, vericică, verişană, verişcană, (Munt.) şoală

Antonime

• văr

Traduceri

Referinţe

• DEX online