ventil
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din germană Ventil.
Pronunție
- AFI: /ven'til/
Substantiv
| Declinarea substantivului ventil |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ventil | ventile |
| Articulat | ventilul | ventilele |
| Dativ-Genitiv | ventilului | ventilelor |
| Vocativ | ' | ' |
- dispozitiv care servește ca organ de închidere și deschidere a unui orificiu prin care circulă un fluid; supapă.
Traduceri
Traduceri
