vereor

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

latină

(Latina)

Etimologie

Din indo-europeană *ver.

Pronunție

  • AFI: /ˈwe.re.or/


Verb

vereor (infinitivul prezent verērī, perfectul activ veritus sum)

  1. a respecta, a fi respectuos cu, a fi deferent cu
  2. a-i fi teamă de, a se teme de

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate