vertebrat

română

Etimologie

Din latină vertebratus. Confer franceză vertébré, italiană vertebrato.

Pronunție

• AFI: /ver.te'brat/

Adjectiv

Declinarea adjectivului vertebrat
	Singular	Plural
Masculin	vertebrat	vertebrați
Feminin	vertebrată	vertebrate
Neutru	vertebrat	vertebrate

1. (despre animale) care are vertebre și schelet osos (sau cartilaginos) intern.

   Animale vertebrate.

Sinonime

• (zool.) craniat

Antonime

• nevertebrat

Cuvinte derivate

• vertebral

Traduceri

cu coloană vertebrală

bretonă: mellkeinek (brezhoneg) catalană: vertebrat (català) engleză: vertebrate (English) finlandeză: selkärankainen (suomi) franceză: vertébré (français) interlingua: vertebrate (interlingua) italiană: vertebrato (italiano) japoneză: 脊椎 (日本語) (せきつい, sekitsui)

lituaniană: stuburinis (lietuvių) maghiară: gerinces (magyar) neerlandeză: gewerveld (Nederlands) poloneză: kręgowy (polski) portugheză: vertebrado (português) spaniolă: vertebrado (español) turcă: omurgalı (Türkçe)

Substantiv

Declinarea substantivului vertebrat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vertebrat	vertebrate
Articulat	vertebratul	vertebratele
Genitiv-Dativ	vertebratului	vertebratelor
Vocativ	vertebratule	vertebratelor

1. (la pl.) încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap, trunchi și coadă, cu schelet osos sau cartilaginos intern, al cărui ax principal este coloana vertebrală.

   Vertebrate inferioare.

2. (și la sg.) animal din această încrengătură.

Sinonime

• craniat

Antonime

• nevertebrat

Cuvinte derivate

• vertebră

Cuvinte apropiate

• animal

Traduceri

încrengătură de animale cu schelet intern

bretonă: mellkeineg (brezhoneg) m. catalană: vertebrat (català) cehă: obratlovec (čeština) m. daneză: hvirveldyr (dansk) engleză: vertebrate (English) finlandeză: selkärankainen (suomi) franceză: vertébré (français) m. germană: Wirbeltier (Deutsch) n. indoneziană: vertebrata (Bahasa Indonesia) interlingua: vertebrato (interlingua) islandeză: hryggleysingjar (íslenska)

italiană: vertebrato (italiano) m. japoneză: 脊椎動物 (日本語) (せきついどうぶつ, sekitsui-dōbutsu) lituaniană: stuburinis (lietuvių) m. norvegiană: virveldyr (norsk) neerlandeză: gewervelde (Nederlands) poloneză: kręgowiec (polski) m. portugheză: vertebrado (português) m. spaniolă: vertebrado (español) m. suedeză: ryggradsdjur (svenska) turcă: omurgalı hayvan (Türkçe)

Referințe

• DEX online

---

catalană

(català)

Etimologie

Din latină vertebratus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

vertebrat

1. vertebrat

Substantiv

vertebrat

1. vertebrat