vicleni

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din viclean.

Pronunție

  • AFI: /vi.kle'ni/


Verb


Conjugarea verbului
vicleni
Infinitiv a vicleni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
viclenesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să viclenească
Participiu viclenit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. și refl.) (înv. și pop.) a se purta ca un viclean; a unelti (pe ascuns) contra cuiva.
  2. (v.tranz.) (înv.) a trăda, a înșela.
  3. (v.tranz.) a ispiti, a iscodi.


Traduceri

Referințe