vicolo

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină vicŭlus, diminutiv a lui vicus.

Pronunție

• AFI: /'vikolo/

Substantiv

vicolo m., vicoli pl.

1. alee, pasaj, trecere, gang

Cuvinte derivate

• svicolare

Cuvinte compuse

• vicolo cieco

Expresii

• chi imbocca tutti i vicoli, troverà tanti pericoli

Referințe

• Treccani.it