vieux

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

(français)

Variante

Etimologie

Din franceză medie vieulx, care provine din franceză veche viel < latină populară veclus, din latină vetulus („vechi, bătrân”).

Înrudit cu catalană vell, italiană vecchio, veglio, occitană vièlh, portugheză velho, română vechi și spaniolă viejo.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vieux
Singular Plural
Masculin vieux vieux
Feminin vieille vieilles
  1. bătrân, vechi
    Vieux cheval.
  2. antic, vetust
    Un vieux manoir.

Sinonime

Antonime

Nota Bene

  • Când este folosit la singularul masculin, vieux devine vieil înainte de un cuvânt care începe cu o vocală sau un h mut. La plural, vieux nu se schimbă și este în schimb pronunțat legat.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii


Substantiv

vieux m., vieux pl.

  1. (peior.) bătrân, moș
    Les jeunes et les vieux.
  2. vechitură
  3. (vulgar) tată

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Hiponime

Referințe