vinci
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din italiană vinciglio.
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului vinci |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vinci | vinciuri |
| Articulat | vinciul | vinciurile |
| Dativ-Genitiv | vinciului | vinciurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- mecanism pentru ridicarea greutăţilor mari la înălţimi mici; cric.
- troliu folosit pe bordul unei nave pentru manevrarea ancorelor.
Traduceri
Traduceri