vira

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză virer.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
vira
Infinitiv a vira
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
virez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vireze
Participiu virat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre vehicule) a schimba direcția de mers; a coti.
  2. (v.intranz.) (despre oameni) a face ca un vehicul în mers să-și schimbe direcția; a coti, a cârmi.
  3. (v.tranz.) a trece o sumă de bani de la un cont la altul.
  4. (v.tranz.) a trata o copie fotografică cu o soluție specială pentru a-i schimba nuanțele de negru în alte nuanțe.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe