virnanț

De la Wikționar, dicționarul liber
Virnanț

română

Etimologie

Din maghiară virmanc.

Pronunție

  • AFI: /virˈnants/


Substantiv


Declinarea substantivului
virnanț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ virnanț virnanți
Articulat virnanțul virnanții
Genitiv-Dativ virnanțului virnanților
Vocativ virnanțule virnanților
  1. (bot.) (Ruta graveolens) plantă erbacee aromatică cu frunze alterne și penate, cu flori galbene, dispuse în corimb, cu întrebuințări în medicină; rută.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Referințe