vocală închisă

română

Etimologie

Din vocală + închisă.

Pronunție

• AFI: /vo'ka.lə ɨn'ki.sə/

Cuvânt compus

vocală închisă

1. vocală în timpul articulării căreia canalul fonator este strâmtat, limba fiind mai apropiată de cerul gurii decât în timpul articulării unei vocale deschise.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online