vogă
română
Etimologie
Din franceză vogue.
Pronunție
- AFI: /'vo.gə/
Substantiv
Declinarea substantivului vogă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | vogă | ' |
Articulat | voga | ' |
Genitiv-Dativ | vogăi | ' |
Vocativ | ' | ' |
- opinie publică (favorabilă sau nefavorabilă) despre cineva sau ceva; faimă; reputație.
Traduceri
Traduceri