volubil

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză volubile < latină volubilis.

Pronunție

  • AFI: /vo'lu.bil/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
volubil
Singular Plural
Masculin volubil volubili
Feminin volubilă volubile
Neutru volubil volubile
  1. care are ușurință și rapiditate în vorbire, care dispune de un debit verbal bogat, curgător și rapid; fluent, curgător, locvace; (despre manifestări ale oamenilor) mobil; prompt; spontan.
  2. (despre unele plante) care își înfășoară tulpina mlădioasă în jurul unui arac, al unei sfori etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe