voluntarism
română
Etimologie
Din germană Voluntarismus.
Pronunție
- AFI: /vo.lun.ta'rism/
Substantiv
| Declinarea substantivului voluntarism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | voluntarism | ' |
| Articulat | voluntarismul | ' |
| Genitiv-Dativ | voluntarismului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- curent idealist în filozofie, care consideră voința drept principiul suprem al existenței.
- activitate ce se caracterizează prin hotărâri subiective.
Traduceri
Traduceri