voto

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : votó, votò

galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină vōtum < votus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

voto m., votos pl.

  1. (pol.) vot, votare; sufragiu
    Imos conta-los votos.
  2. (spec.) jurământ, promisiune, legământ
  3. (rel.) promisiune, făgăduială, făgăduință
    Aínda que non é monxe fixo voto de pobreza.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Omofone

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină vōtum < votus.

Pronunție


Substantiv

voto m., voti pl.

  1. jurământ, promisiune, legământ
  2. (pol.) vot, votare; sufragiu
  3. (educ.) notă
  4. (rel.) promisiune, făgăduială, făgăduință
  5. (fig.) dorință

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din votare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru votare.

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină vōtum < votus.

Pronunție

  • AFI: /'vɔ.tu/ (Portugalia)
  • AFI: /'vɔ.to/ (Brazilia de sud)


Substantiv

voto m., votos pl.

  1. (pol.) vot, votare; sufragiu
  2. (spec.) jurământ, promisiune, legământ
  3. (rel.) promisiune, făgăduială, făgăduință

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din votar.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru votar.

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină vōtum < votus.

Pronunție


Substantiv

voto m., votos pl.

  1. (pol.) vot, votare; sufragiu
  2. (spec.) jurământ, promisiune, legământ
  3. (rel.) promisiune, făgăduială, făgăduință

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Omofone

Etimologie

Din votar.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru votar.

Referințe