vultur
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunţie
- AFI: /'vul.tur/
Substantiv
| Declinarea substantivului vultur |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vultur | vulturi |
| Articulat | vulturul | vulturii |
| Dativ-Genitiv | vulturului | vulturilor |
| Vocativ | vulturule | vulturilor |
- numele dat la mai multor păsări răpitoare de zi, cu ciocul lung, ascuţit şi coroiat, cu aripi lungi şi cu picioare puternice, cu gheare tari, care se întreţin cu animale vii şi cu cadavre.
- (fig.) bărbat viteaz, curajos, măreţ, falnic.
- stindard al legiunilor romane, înfăţişând de obicei un vultur; figură simbolică reprezentând un vultur, pe stemele, monedele, peceţile sau steagurile unor ţări.
Sinonime
Cuvinte compuse
Expresii
- Ochi (sau privire) de vultur = privire foarte ageră, pătrunzătoare
Traduceri
pasăre
Referinţe
latină
(Latina)
Variante
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunţie
Substantiv
vultur m.