zbici
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /zbiˈtʃi/
Verb
| Conjugarea verbului (se) zbici | |
| Infinitiv | a (se) zbici |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) zbicesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) zbicească |
| Participiu | zbicit |
| Conjugare | IV |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /zbiˈtʃi/
Verb
| Conjugarea verbului (se) zbici | |
| Infinitiv | a (se) zbici |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) zbicesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) zbicească |
| Participiu | zbicit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) smuci pentru a (se) elibera dintr-o strânsoare.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Pronunție
- AFI: /zbitʃʲ/
Substantiv
| Declinarea substantivului zbici | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zbici | zbice |
| Articulat | zbiciul | zbicele |
| Genitiv-Dativ | zbiciului | zbicelor |
| Vocativ | zbiciule | zbicelor |
- (înv. și reg.) bici.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online