zburător

română

Etimologie

Din a zbura + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /zbu.rə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului zburător
	Singular	Plural
Masculin	zburător	zburători
Feminin	zburătoare	zburătoare
Neutru	zburător	zburătoare

1. care zboară; care poate să zboare.
2. pentru zbor, de zburat.

   Aripi zburătoare.

3. care plutește în aer (purtat de vânt).

Cuvinte derivate

• ozene

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului zburător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zburător	zburători
Articulat	zburătorul	zburătorii
Genitiv-Dativ	zburătorului	zburătorilor
Vocativ	zburătorule	zburătorilor

1. aviator.
2. (în mitologia populară) ființă fantastică închipuită ca un spirit rău care chinuiește noaptea în somn fetele și femeile; (în literatura romantică) personificarea dorului de bărbatul iubit, întruchiparea idealizată a iubitului.
3. numele uneia dintre pânzele catargului; verga care susține această pânză.

Cuvinte derivate

• zburătoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online