îmbărbătător

română

Etimologie

Din a (se) îmbărbăta + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /ɨm.bər.bə.tə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului îmbărbătător
	Singular	Plural
Masculin	îmbărbătător	îmbărbătători
Feminin	îmbărbătătoare	îmbărbătătoare
Neutru	îmbărbătător	îmbărbătătoare

1. care îmbărbătează.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online