Sari la conținut

îmbușona

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + bușon.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.bu.ʃo'na/


Verb


Conjugarea verbului
îmbușona
Infinitiv a îmbușona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
îmbușonez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să îmbușoneze
Participiu îmbușonat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a astupa o sticlă cu un bușon.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe