împopoțona

română

Etimologie necunoscută.

Conjugarea verbului (se) împopoțona
Infinitiv	a (se) împopoțona
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) împopoțonez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) împopoțoneze
Participiu	împopoțonat
Conjugare	I

(v.refl. tranz.) a (se) găti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) înzorzona, a (se) împopoța, a (se) înțoțona.