Sari la conținut

împovărător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) împovăra + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.po.və.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
împovărător
Singular Plural
Masculin împovărător împovărători
Feminin împovărătoare împovărătoare
Neutru împovărător împovărătoare
  1. care împovărează; copleșitor.


Traduceri

Referințe