împrejmui
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨm.preʒ.mu'i/
Verb
| Conjugarea verbului împrejmui | |
| Infinitiv | a împrejmui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
împrejmuiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să împrejmuiască |
| Participiu | împrejmuit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a pune, a așeza un gard, pietre etc. de jur împrejurul unul loc pentru a-l delimita de rest; a îngrădi.
- (v.tranz.) (fig.) a înconjura, a împresura.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online