împrejur

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în- + pre + jur.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pre'ʒur/


Adverb

  1. în (sau pe) locul înconjurător; în jur.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

  • (loc.adv.) (De) jur împrejur = din (sau în) toate părțile, în jur.

Expresii

  • (La) stânga-mprejur! comandă (militară) = de întoarcere îndărăt prin învârtire de 180° spre stânga


Traduceri

Referințe