încălăra

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din în- + călare.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kə.lə'ra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) încălăra
Infinitiv a (se) încălăra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) încălărez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) încălăreze
Participiu încălărat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (înv.) a se urca pe cal; a încăleca.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe