încălărare
română
Etimologie
Din a (se) încălăra.
Pronunție
- AFI: /ɨn.kə.lə'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului încălărare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | încălărare | încălărări |
| Articulat | încălărarea | încălărările |
| Genitiv-Dativ | încălărării | încălărărilor |
| Vocativ | încălărare | încălărărilor |
- (înv.) acțiunea de a se încălăra; încălecare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online