încasatoare

română

Etimologie

Din încasator.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ka.sa'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului încasatoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	încasatoare	încasatoare
Articulat	încasatoarea	încasatoarele
Genitiv-Dativ	încasatoarei	încasatoarelor
Vocativ	încasatoareo	încasatoarelor

1. persoană care (deplasându-se pe teren) se ocupă cu primirea banilor datorați de public unei întreprinderi.
2. (ieșit din uz) persoană care taxa călătorii unui autobuz, unui tramvai etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online