înciocăla

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Probabil în + ciocălău.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
înciocăla
Infinitiv a înciocăla
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înciocălez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înciocăleze
Participiu înciocălat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (reg.) a lega laolaltă, a împreuna ceva.
  2. (v.tranz.) a aranja, a potrivi.


Traduceri

Referințe