încovoiere
română
Etimologie
Din a (se) încovoia.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului încovoiere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | încovoiere | încovoieri |
| Articulat | încovoierea | încovoierile |
| Genitiv-Dativ | încovoierii | încovoierilor |
| Vocativ | încovoiere | încovoierilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online