încremeni

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din în- + cremene.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kre.me'ni/


Verb


Conjugarea verbului
încremeni
Infinitiv a încremeni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
încremenesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să încremenească
Participiu încremenit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a nu mai putea face nici o mișcare, nici un gest (de mirare, de groază etc.); a înlemni, a împietri.
  2. (v.tranz.) a uimi.
  3. (v.intranz.) (despre lucruri în mișcare) a sta, a se opri locului.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe