încropi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din încrop (= uncrop).

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kro'pi/


Verb


Conjugarea verbului
încropi
Infinitiv a încropi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
încropesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să încropească
Participiu încropit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a face călduț un lichid.
  2. (v.tranz.) a aduna (cu greu) laolaltă, a înjgheba, a înfiripa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe