încrunta

română

Din în- + a (se) crunta.

Conjugarea verbului (se) încrunta
Infinitiv	a (se) încrunta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) încrunt
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) încrunte
Participiu	încruntat
Conjugare	I

(v.refl. tranz.) a apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte (în semn de nemulțumire, de mânie, de îngrijorare etc.); a privi aspru.
(v.refl.) (înv.) a se umple de sânge; a se înroși.