îndârji

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + dârz.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.dɨr'ʒi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) îndârji
Infinitiv a (se) îndârji
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) îndârjesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) îndârjească
Participiu îndârjit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a deveni sau a facedevină dârz, a persista sau a determina pe cineva să persiste în ceva; a (se) înverșuna, a (se) înfuria.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe